BINE AȚI VENIT LA PRAGA!
10 May 2012
 

În săptămâna ,, Școala Altfel ” , 18 elevi ai Colegiului Economic Virgil Madgearu din București (Davidescu Andra-IXC, Dimulescu Elena Mariana-XE, Radu Lavinia–XC, Cocoş Georgiana Alice-XE, Wang Ana Maria-XC, Ilie Dragoș Vladimir-XA, Botiș Jasmine-XC, Nica Alexandru Dumitru-XG, Mărășoiu Sergiu–XIA, Bejenaru Diana Maria-IXI, Voica Ioana-XIF, Ghiorghe Robert Andrei-XB, Toader Elena-XIF, Tudor Sima Alexandru-IXF, Cocoș Cătălin-XIF, Şuhan Radu Ştefan-XF, Istrate Andreea Mihaela-XG, Cancea Raluca Gabriela-XG) însoțiți de profesorii Nicoleta Condrache și Roxana Finichiu au participat la Proiectul Cultural ,, Deschide-ți inima și cunoaște lumea!”. Dorim să vă facem cunoscute câteva date legate de capitala Cehiei, vizitată în cadrul programului și jurnalul nostru de călătorie pe parcursul celor șase zile de proiect.

Date despre Praga

LOCALIZARE PE RÂUL VLTAVA ÎN BOEMIA CENTRALĂ.
LIMBA OFICIALĂ ESTE LIMBA CEHĂ, O LIMBĂ SLAVĂ.
MONEDA este coroana cehă (CZK sau Kč).
PARITATEA 1 EUR = cca 25 CZK.
DRAPELUL CEHIEI - Culorile drapelului de stat sunt roşu, albastru şi alb. Drapelul Cehiei este format din două benzi orizontale - albă şi roşie şi un triunghi albastru cu baza lângă lance şi vârful în centrul drapelului. Banda albă se află deasupra celei roşii. Dacă drapelul este arborat vertical, ea apare, din perspectiva privitorului, în stânga celei roşii.
Stema mare a Republicii Cehe reprezintă un scut format din patru sferturi: în sferturile unu şi patru se află stema Boemiei: un leu de argint cu două cozi şi coroană de aur pe un fond roşu; în sfertul doi se află stema Moraviei: o acvilă în tablă de şah compusă din carouri de argint şi roşii cu coroană de aur pe cap, pe un fond albastru; în sfertul trei se află stema Sileziei: o acvilă neagră cu coroană de aur, pe un fond de aur. Acvila poartă pe piept şi pe aripi o semilună de argint terminată în formă de treflă, din centrul căreia iese o cruce de argint.
Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roşu pe care se află un leu de argint cu două cozi şi coroană de aur pe cap.
PREȘEDINTELE CEHIEI VACLAV KLAUS
POPULAȚIA PRAGĂI ESTE 1,2 MILIOANE LOCUITORI.
RELIGIE 30 % catolici, 70% fără confesiune.
ÎN PRAGA SUNT 6 MARI CARTIERE

  1. STARE MESTO (ORAȘUL VECHI)
  2. JOSEFOV/LETNA
  3. HRADCANY
  4. MALA STRANA
  5. NOVE MESTO (ORAȘUL NOU)/VYSEHRAD
  6. VINOHRADY/ZIZKOV.

ÎN PRAGA ÎNTÂLNIM 8 STILURI IMPORTANTE DE ARHITECTURĂ

  1. STILUL ROMAN SEC.11 – 13 CU LINII SOBRE, ARCE CURBATE, ATÂT LA CLĂDIRILE RELIGIOASE, CÂT ȘI LA CELE PRIVATE (PIVNIȚE BOLTITE).
  2. STILUL GOTIC SEC.13 - 15 ÎNĂLȚATE SEMEȚ, ARCE ÎN OGIVĂ ȘI VITRALII BOGATE.
  3. STILUL RENASCENTIST SEC.16 – 17 CU INFLUENȚA STILURILOR ITALIAN ȘI NORDIC, CU PICTURI MURALE ÎN SGRAFFITO (TEHNICĂ DE DECORARE A FAȚADELOR).
  4. STILUL BAROC SEC.17 – 18 CU LINII CURBE SIMETRICE, GRAȚIOASE ȘI CU ORNAMENTAȚIE BOGATĂ.
  5. STILUL ROCOCO PERIOADĂ TÂRZIE A BAROCULUI SEC.18 CU BOGĂȚIA ORNAMENTAȚIEI VECINĂ CU OPULENȚA, CURBE ORNAMENTALE INFINIT ÎNCOLĂCITE FOLOSITE CU OBSTINAȚIE, RESPECTIV ACCENTUAREA CU PRECĂDERE A ARTELOR DECORATIVE ȘI A DESIGNULUI INTERIOR.
  6. STILUL NEORENASCENTIST SEC. 19
  7. CURENTUL SECESSION DIN PRAGA (1897 – 1910) O VARIANTĂ NOUĂ A CURENTULUI ART NOUVEAU CU MOZAICURI, VITRALII, CURBE VEGETALE.
  8. CUBISMUL (1910 – 1920) INSPIRAT DIN PICTURĂ, EXCLUSIV PRAGHEZ, CLĂDIRI UNICE.

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Sâmbătă 31 martie - Oraș Nou, Oraș Vechi
Am ajuns în Praga după un zbor de 1 oră și 50 de minute la ora 6,30 cu o cursă Czech Airlines. După cazarea la hotelul Olympik Tristar am pornit spre oraș cu biletul de călătorie (24 coroane) valabil și la metrou și la tramvai pe durata de 30 minute. Ne-am urcat în metrou la stația Invalidovna. Scările mobile erau rapide, înclinate la 45 și foarte lungi.
Am mers până la stația Namesti Republiky unde este Piața Wenceslas, locul de desfășurare al unor evenimente dramatice și importante pentru istoria țării, cum au fost manifestațiile împotriva nazismului în 1938, Sărbătoarea Eliberării în 1945, sinuciderea studentului Jan Palach prin incendiere în 1969 în semn de protest față de represiunea Primăverii de la Praga prin ocupația sovietică și 20 de ani mai târziu, protestul anticomunist care a declanșat Revoluția de Catifea condusă de Vaclav Havel. Redată poporului, artera principală a Orașului Nou (750 lungime, 60 m lățime) a devenit un pol turistic cu hoteluri, cafenele, restaurante, cabarete ce mărginesc această piață oferind astfel o perspectivă unică Muzeului Național(neorenascentist 1818). În fața Muzeului se află cea mai faimoasă statuie din Praga, dedicată Sfântului Wenceslas, ocrotitor al Boemiei. Deosebită este scara principală cu 4 trepte (stil renascentist) care duc la Panteon înfrumusețată cu marmură și stuc.
Din Orașul Nou, fondat de Carol al IV-lea în 1347, am trecut în Orașul Vechi, ambele pe malul drept al Vltavei. Îngusta Karlova Ulice șerpuiește alături de Klementinum-cel mai vast ansamblu arhitectural întemeiat de iezuiți 1653 - 1723 în încercarea lor de a convinge poporul ceh să treacă la catolicism, cu 3 biserici (Biserica barocă Hristos Mântuitorul, Capela barocă Italiană, Biserica Sfântul Francis), 32 de case, 2 grădini și o mănăstire - și duce în Piața Orașului Vechi. Străzile aglomerate și pline de viață, oferă priveliști romantice și scene demodate (trăsuri în loc de mașini).
Male Namesti sau ,, inima orașului Praga,, este un spațiu magnific unde fiecare clădire gotică are personalitatea ei, dar coexistă într-o armonie unică cu stilurile variate ale vecinelor ei- culori palide și strălucitoare în contrast cu tonurile severe și întunecate ale Primăriei din piatră (Staromestske Namesti) și ale Bisericii gotice Notre-Dame-Du-Tyn sau cu albul imaculat al Bisericii baroce Sfântul Nicolae.
Asasinarea regelui Wenceslas în 929, încoronarea lui Carol al IV-lea în 1346, masacrul căpeteniilor husite conduse de Jan Hus de către iezuiți în 1621 au avut loc în această piață unde turiștii se înghesuie în fața orologiului astronomic din turn, fascinați de miniaturile celor 12 apostoli care, la fiecare oră fixă, defilează deasupra cadranelor. Ceasul este flancat de un schelet și de figurile alegorice ale Poftei, Zgârceniei și Mândriei.
În Palatul rococo Kinsky este colecția de artă grafică, iar Casa Municipalității este un apogeu art nouveau ceh. Lângă domul primăriei sunt două grupuri mari de sculpturi Umilința și Renașterea Națiunii și vechiul Turn al Pulberăriei sau Poarta – o fortificație gotică de 65 m înălțime, folosită ca depozit de praf de pușcă(1475) și ca începutul ,, drumului încoronării,,.

Duminică 1 aprilie - Castelul și legendele lui
Nașterea orașului Praga este asociată cu o legendă feminină. Prințesa Libuse descendentă a patriarhului ceh văzând că supușii nu doreau să fie conduși de o femeie a ales un plugar Premysl care să-i fie soț și l-a convins să întemeieze un oraș pe malurile Vltavei. ,,Prah,, derivă din vad sau ușă și a fost ridicat în 700 î.Hr.pe malul drept și denumit Vysehrad. Istoricii datează ridicarea orașului în jurul anilor 880-890 când prinții slavi din dinastia Premyslizilor au înălțat castelul (hrad), căminul Prințului Borivoj și al soției Liudmila. Fiul lor, Vratislav a ridicat Biserica Sf. Gheorghe, iar nepotul lor Wenceslas a ridicat Catedrala Sf. Vitus. Văduva Liudmila a fost asasinată, ca și Wenceslas ucis din ordinul fratelui și succesorului său Boleslav.
Am pornit din stația Invalidovna cu tramvaiul nr. 8 spre Palatul Regal până la stația Hradcanska. Somptuoase reședințe se află în fața primei curți a castelului – Palatul rococo Arhiepiscopal, Palatul baroc Thum-Hohenstein, Palatul renascentist Martinic cu cele 3 case gotice, Palatul renascentist Lobkowicz-Schwarzenberg (adăpostește Muzeul Istoriei Militare, palatul are și o legendă amuzantă; se spune că primul său proprietar, un nobil foarte bogat și bătrân era înșelat de soția sa, frumoasă și mult mai tânără; atunci arhitectul palatului, care râdea în spatele nobilului ca mai tot orașul a decorat acoperișul cu două perechi de coarne de cerb; nobilul domn nu a înțeles aluzia, și cum era și un vânător pasionat, se mândrea cu coarnele sale), Palatul baroc Sternberg cu Galeria Națională, Palatul Toscana.
Castelul (întins pe 7 ha) este compus dintr-o serie de clădiri care includ silueta gotică a Catedralei Sfântul Vitus (contraforturi aeriene, ferestre ogivale și turnuri). Destinul țării s-a hotărât între aceste ziduri clădite de Borivoj, primul prinț al dinastiei premyslide(973). Fiecare suveran și fiecare perioadă istorică și-a lăsat amprenta, rezultatul fiind o citadelă în care se intră pe mai multe drumuri, cum este Hradcanke Namesti. O poartă din fier forjat, flancată de puternicii ,,Titani în luptă,, (sec.XVIII) și păzită de soldați în uniformă (schimbarea de gardă este foarte populară printre vizitatori) te conduce în prima curte construită în epoca Mariei Tereza și dominată de Poarta lui Matthias(1614). În dreapta, o scară rococo te duce în apartamentele prezidențiale. Prezența Președintelui este semnalată prin arborarea drapelului. În a doua curte este Capela Adevăratei Cruci, decorată în stil baroc cu scene din Vechiul Testament pe plafon și scene din Noul Testament pe pereți, fântâna de gresie cu sculpturi de zeități, vechile grajduri transformate în galerie. A treia curte este cea mai veche și este dominată de Catedrala Sfântul Vitus construită timp de 5 secole în variate stiluri gotic, baroc, art nouveau(1344-1929). Gurguiele gotice de sub acoperișul ornat cu spirale, care colectează apa de ploaie, au aspect de demoni și figuri monstruoase ca să protejeze Catedrala de influențele rele sau să-i invite pe credincioși să-și lase gândurile necurate afară. Pe fațada de vest este o magnifică rozetă de 10 m cu scene din Geneză, portalul central prezintă scene legate de construcția ei și lateral sunt portretele arhitecților, dala de marmură de lângă ușă ilustrează episodul în care Wenceslas primește moaștele Sf. Vitus din mâna împăratului, cele 3 uși din bronz sunt inscripționate cu istoria catedralei(centru), cu viața Sf.Wenceslas(stânga), cu viața Sf. Adalbert(dreapta).Din spate, catedrala pare o pădure de piatră. Interiorul este remarcabil cu bolți ogivale, trafor cu o galerie de sculpturi – busturile celor 21 fondatori și patroni ai bisericii -, vitralii art nouveau, 21 de capele laterale, 3 naosuri, un transept, o arcadă, un mausoleu regal și o rozetă cu 27.000 de fragmente de sticlă colorată. Semnificația vitraliilor care dau efecte cromatice ar fi că spațiul din biserică să fie luminat de slava lui Dumnezeu și nu de lumina naturală, iar vitraliile separă experiența pământească de realitatea divină din care zărim doar câteva străluciri în timpul vieții. În capele sunt mormintele Sf.Wenceslas, Sf.Nepomuceno(un vicar iezuit despre care legenda spune că a fost legat într-un sac și înecat în Vltava sub Podul Carol fiindcă nu îi dezvăluise lui Wenceslas secretele mărturisite la spovedanie de soția sa Sofia), Carol al IV-lea, copiii săi, cele 4 soții, Rudolf al II-lea, Ladislau Postumul, George de Podebrady, Maria Amalia(fiica împărătesei Maria Tereza), prinți premyslizi. Un coridor leagă paraclisul de clădirea care a adăpostit Palatul Regal din sec. IX până în sec. XVI, când habsburgii au preferat aripa nouă a castelului. Palatul vechi al regilor Boemiei este astăzi sediul guvernului. La Sala Wladyslaw se ajunge prin Camera Verde, sediul Curții regale a lui Carol al IV-lea și al audierilor din timpul domniei lui Ferdinand I. În holul gotic lung de 62 m, înalt de 13 m și lat de 16 m aveau loc banchete și turniruri, ceremoniile de încoronare, primirea ambasadorilor. Este cea mai mare sală a unei clădiri laice din Praga medievală. Cehii se laudă cu această sală, spunând că este prima sală polivalentă din lume. În partea stângă a ei se află Sala Tronului, unde într-o vitrină securizată se găsesc simbolurile regalității - Coroana Regală (din aur de 22 carate decorată cu smaralde, un rubin, safire și perle), Sceptrul Regal și Mărul Regal. Deși cele expuse sunt doar copii, se știe că originalele sunt păstrate ” sub 7 chei ” păstrate de 7 persoane importante ale statului - președintele, primul ministru, arhiepiscopul, președintele camerei deputaților, președintele senatului, primarul orașului și diaconul catedralei Sf. Vitus) în Catedrala Sf. Vitus, în spatele unei uși ferecate cu 7 lacăte. Așa spune legenda. Ca să ajungă în sală, cavalerii urcau Scara Cavalerilor. La etaj este o încăpere mică, ce se numește “aruncarea pe fereastră”. Legenda spune că în 1618, reprezentanții nobililor protestanți au devastat vechiul Palat Regal și au ajuns în această încăpere de unde au aruncat pe fereastră doi guvernatori catolici, împreună cu secretarii lor. Din fericire nu au murit, căci au căzut pe un morman de paie și bălegar adunat din Sala Wladyslaw. Catolicii au întors în favoarea lor această supraviețuire și au transformat această întâmplare într- un miracol, spunând că cei doi au fost salvați de îngeri. În Sala Dietei se țineau întrunirile Dietei de aceea regăsim aici tronul, scaunul arhiepiscopal, tribuna pentru judecători și reprezentanții orașelor regale. Pe pereți se află portretele împăraților habsburgi. Palatul se părăsește pe Scara Cavalerilor și se ajunge în Piața Sf.Gheorghe (Jirske Namesti). Biserica a fost construită în timpul domniei lui Vratislav I (937) și are 3 naosuri, un cor rectangular, 3 abside semi-circulare. Aici sunt îngropați bunica lui Wenceslas (Sfânta Liudmila), Vratislav I, Boleslav al II-lea, starețele mânăstirii și găsim totodată aici o frumoasă colecție de artă a Galeriei Naționale. Turnul Dalibor (sec. XV) este o fortificație din spatele mânăstirii despre care legenda spune că un tânăr cavaler Dalibor a fost întemnițat aici în așteptarea execuției. El cânta atât de frumos la vioară că oamenii i-au adus de mâncare și au cerut eliberarea lui. Între Turnul Dalibor și Turnul Alb se întinde una din cele mai scurte și fascinante străzi Strada de Aur(Zlata Ulicka). Căsuțele ei colorate datând din 1540 au fost locuite de maeștrii aurari sau conform legendei de alchimiști, iar la nr. 22 a stat un timp Franz Kafka. Opt sunt Grădinile Regale, vaste grădini renascentiste din 1540.

Luni 2 aprilie – Cartierul evreiesc, Podul Carol
Am pornit cu metroul de la stația Invalidovna până la stația Mustek și am schimbat spre Staromestska. În cartierul evreiesc se poate vizita Muzeul Național Evreiesc cu o mie de ani de istorie a comunității evreiești stabilită în sec. X, 40.000 opere, 100.000 lucrări în singurele clădiri care au supraviețuit distrugerii ghetoului – expoziție despre sărbătorile și tradițiile evreiești (Sinagoga barocă Klaus), colecția de 6.000 obiecte de cult (Sinagoga Maisel), memorial dedicat victimelor nazismului, desene ale copiilor din lagărul de la Terezin, numele a 77.297 de oameni care nu s-au mai întors (Sinagoga gotică Pinkas), ceremonii religioase (Sinagoga Veche și Sinagoga Înaltă), obiecte liturgice prețioase (Sinagoga neogotică Maiselova). Ghetoul descris în romanul ,, Golem,, de Gustav Meyrink din timpul domniei lui Rudolf al II-lea a dispărut și a rămas cimitirul din sec. XVI. În 1787, din ordinul lui Iosif al II-lea, înhumările au încetat de teama ciumei. Fiindcă nu mai era teren disponibil și religia interzice violarea mormintelor, mormintele (12.000) au fost așezate unul peste altul în 12 straturi, într-un amestec de piatră unic. Pietrele funebre poartă inscripții despre familia, numele și profesia celor decedați. Pe mormântul renascentist al lui Rabbi Low turiștii pun bilețele cu dorințele lor.
Părăsind Ghetoul întâlnim pe malul Vltavei complexul magnific neorenascentist Rudolfinum în onoarea Prințului Rudolf de Austria care s-a sinucis la Mayerling unde își are sediul Orchestra Filarmonică din Praga. Alături este Muzeul de Artă Decorativă.
După câțiva pași ajungi la Podul Carol construit în 1357 de Peter Parler, cel care a proiectat și Catedrala Vitus. Podul are 29 statui ce îi înfățișează pe Sf. Chiril și Metodius, Nepomuceno(vezi legenda palat regal), Sf. Lutgard(Hristos îngăduie călugăriței oarbe Lutgard să-i sărute rănile), Sf. Adalbert, Sf. Wenceslas și Liudmila, Sf. Vitus. Unul din pilonii podului se află pe insula Kampa și sprijină statuia cavalerului Brunevik, simbol al victoriei burgheziei asupra nobilimii în privința plătirii taxelor. La capătul dinspre Stare Mesto se află Turnul din Orașul Vechi(1380). Întorcându-ne în Piața Orașului Vechi, te poți plimba pe Celetna Ulice, cea mai veche stradă după numele unei pâini ce se cocea în perioada medievală. Statuia neagră a Fecioarei Maria împodobește casa cu același nume construită în 1912 în stil cubist. Alături întâlnim case cubiste unice în lume.

Marți 3 aprilie – Karlovy Vary
La ora 9,00 ne-am urcat în autocar și am pornit spre regiunea Karlovy Vary. Oraşul Karlovy Vary a fost fondat de regele Carol IV la jumătatea secolului al XIV-lea şi este cea mai cunoscută staţiune balneară din Cehia. Faima ei este legată de izvoarele calde termale care izvorăsc în valea roditoare a rîului Teplá. Cel mai mare şi mai adânc izvor - Vřídlo - izvorăşte de la o adîncime de 2.000-3.000 metri până la o înălţime de 12 metri, iar apa are o temperatură de 73 C. Izvoarele termale se folosesc pentru tratarea afecţiunilor aparatului digestiv, a bolilor de metabolism, articulaţii şi boli cronice de coloană. În sec.al XIX-lea a fost construită cea mai cunoscută şi mai vizitată colonadă din oraş - Mlynská kolonada (Colonada morii neorenascentistă 1871-1881) lungă de 132 de metri care acoperă cinci izvoare: Izvorul Stâncii cu apa de 53°C, Izvorul Libuše cu apa de 62°C, Izvorul Prințului Václav I cu apa de 65°C, Izvorul Prințului Václav II cu apa de 58°C, Izvorul Morii cu apa de 56°C și Izvorul Rusalka cu apa de 60°C. Alte dominante ale oraşului: biserica parohială barocă Maria Magdalena din sec. XVIII, biserica ortodoxă Sf.Petru şi Pavel din secolul XIX cu 5 cupole aurite, construită în stilul bizantin al bisercii ruse de la Ostankin lângă Moscova cu ajutorul financiar al membrilor familiei ţarului şi ale boierimii ruse. Simbolul oraşului este statuia unei capre negre. Oraşul este cunoscut şi prin produsul celui de-al treisprezecelea izvor, lichiorul de plante Becherovka, prin Festivalul de film şi celebra fabrică de cristal Moser fondată în 1857 de negustorul şi gravorul Ludwig Moser. Moser a devenit furnizorul recunsocut al curţilor regale şi palatelor prezidenţiale. Cristalurile excepţionale, fără conținut de plumb, fabricate manual şi înnobilate prin multiple tehnice decorative tradiţionle sunt total diferite de celelalte tipuri de cristal. Cunoscut mai ales sub numele său german, Karlsbad - Băile lui Carol, Karlovy Vary este un oraș cu o bogată istorie, care s-a bucurat de vizitatori de seamă încă de la înființarea sa în 1358. Printre oaspeții de vază ai acestei stațiuni s-au numărat Petru cel Mare, Beethoven, Chopin, Schiller, Karl Marx și Goethe, care a revenit în Karlovy Vary de 13 ori.

Miercuri 4 aprilie – Mala Strana
Am coborât dim metrou la stația Malostranska deosebită prin arhitectura și statuile ce o decorează. Cu tramvaiele 20,22,18 se ajunge la Ujezd de unde fie pe jos, fie cu funicularul se urcă pe dealul Petrin folosind același bilet de călătorie. Aici se poate vizita Biserica barocă Sf. Vavrinec încastrată în ,,Zidul Foamei,, ridicat de Carol al IV-lea pentru a da de lucru săracilor, Muzeul Oglinzilor, Turnul Eiffel în miniatură (1891) și seara Observatorul Astronomic.
De aici se coboară pantele până la Mânăstirea premostratensiană Strahovsky (1140) fondată de Wladislaw al II-lea, lăcașul învățaților, datorită bibliotecii baroce ce conține un evangheliar din sec.IX, hărți, cărți, manuscrise rare și Codexul Vysehrad. Sala Filosofică are 50.000 volume și un plafon zugrăvit rococo cu scene alegorice. Biserica barocă Doamna Bunei Vestiri conține o orgă la care a cântat Mozart.
Cartierul Mala Strana (Orașul Mic) ocupă pantele dealului Petrin și nimic nu s-a mai construit aici din 1700. Arhitectura este o combinație barocă de turnuri și acoperișuri mansardate, hornuri și terase suspendate, stuc și picturi, alei înguste și șerpuite, grădini liniștite. Biserica Sf. Nicolae (1704) are un dom înalt de 75 m cu un plan circular având o frescă Sf. Treime în Slavă. Piața Mala Strana este concepută în jurul acestei biserici având în partea înaltă mărețul Palat neoclasic Lichtenstein (1791). Palatul adăpostește Academia de Muzică. Cea mai vestită stradă este Nerudova după numele poetului Jan Neruda, autorul ,, Poveștilor din Mala Strana ,, care a locuit în ,,Casa celor doi sori,,. Numerele caselor au fost introduse în Praga în 1770 de aceea strada se remarcă prin însemne și blazoane pentru deosebirea caselor individuale construite în stil renascentist - ,,Casa celor trei viori,, , ,,Casa paharului de aur,, , ,,Casa Sf. Nepomuceno,,. Palatul Morozin a fost cumpărat de diplomatul român Nicolae Titulescu și donat statului ca sediu de ambasadă. Palatul are o frescă cu Mihai Viteazul. Loretanska duce la Palatul Cerninsky (1699) și Piața Loreta cu altarul Sf. Loreta construit la porunca unei doamne care vroia să răspândească cultul Fecioarei promovând astfel religia catolică. Sala Tezaurului păstrează ,,Soarele din Praga,,(1696), chivot din aur cu 6.222 diamante încrustate. Întorcându-ne pe Malostranske Namesti se află istorica berărie Schnell favorita țarului Petru cel Mare al Rusiei, Biserica și Mânăstirea Sf. Toma, Palatul Wallenstein, Piața Malta unde s-a filmat ,,Amadeus,, de Milos Forman. Strada Lasenska este faimoasă pentru casele ei aristocratice renascentiste unde au locuit Petru cel Mare și Chateaubriand în ,,Casa Băii,, , Mozart și Beethoven în ,,Casa Unicornului de Aur,, . Aici sunt și clădiri baroce, rococo ce au aparținut nobilimii catolice, iar astăzi sunt sediile Ambasadelor Japoniei (Palatul Turba), Germaniei (Palatul Nostitz). Un pod trece peste Pârâul Dracului, o ramură a Vltavei formând Insula Kampa. Pârâul pune în funcțiune Moara Jupânului și alături de grădini, parc, o piață cu felinare și case frumoase renascentiste și baroce constituie ,, Mica Veneție,, . În această zonă se află Muzeul Franz Kafka.
Franz Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga - d. 3 iunie 1924, Viena) a fost un scriitor evreu de limbă germană, originar din Praga. Romanele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, stranie asupra realității, marcată de expresionism și suprarealism, în care condiția tragică a omului este reprezentată parabolic.

Joi 5 aprilie – shopping, bagaje, cafenele, berării
Din păcate, ultima zi a sosit! Multe mai erau de văzut, admirat, vizitat!
Ne pregătim bagajele și pornim spre oraș dornici de a cumpăra suveniruri și de a degusta bunătățurile cehești. În Orașul Vechi, în Piața Gall sunt tarabe cu obiecte de artizanat ceh și din Moravia, jucării din lemn, țesături brodate, marionete, dulciuri. Spre Podul Carol sunt magazinele meșterilor populari ,, Manufktura,, cu produse cosmetice din vin și bere, articole bio. Pe cele mai multe străzi sunt magazine cu sticlărie de Boemia. Centrele comerciale moderne Koruna și Palladium au oferte pentru vestimentație.
Am degustat în fiecare zi mâncărurile tradiționale supă cu usturoi, supă cu varză, supă cu cartofi, gulaș, cârnați cu un pahar de vin roșu, clătite, ștrudele, langoși, brânză pentru bere cu unt, ceapă, sardele, muștar, boia de ardei și piper. Berea este băutura preferată în Praga.


Scurtă istorie a berii cehe
Înainte de 1842 berea era neagră şi tulbure, până când un inspirat maestrul berar a creat prima bere blondă din lume. Această descoperire inovatoare s-a petrecut în oraşul Pilsen, pe teritoriul actualei Republici Cehe; oraşul şi berea au dat numele noului stil de bere – Pilsner. Amatorii de bere din întreaga lume vin la Plzeň, care a devenit un fel de Mecca a berii. Aici înțelegem de ce consumul total de bere din Republica Cehă – 160 litri pe cap de locuitor, este cel mai mare din lume. Cea mai mare parte a berii produse la Praga este bere lager, cele mai cunoscute mărci fiind Pilsner Urquell şi Budvar (Budweis). Printre mărcile cehe cele mai populare se numără Gambrinus, Staropramen, Krusovice, Radegast şi Velkopopovicky Kozel. Mărcile locale, fiecare cu gustul specific, le găsim în berăriile mici ca NovoMestsky Pivovar care produc Flek (bere neagră). O altă bere neagră de tip Velvet este produsă de Berăriile Praga în Ostrava, iar berea de tip Guinness este berea cehă Kelt. Pe lângă fabricile de bere, mai există peste douăzeci de restaurante care funcţionează ca micro-producători de bere, unde se poate urmări procesul de fabricaţie. Cel mai cunoscut este U Fleku, unde se face bere din 1499. Cehii preferă în general berea light, dar în multe pub-uri se poate cere bere neagră, mai dulce, sau mixtă.
La ora 21,35 ora locală ne urcăm în avion pentru a ajunge acasă cu multe amintiri frumoase!
Mulțumim pentru sprijinul și înțelegerea acordate proiectului, doamnei director al Colegiului Economic Virgil Madgearu-prof. Roxana Carmen Ionescu, Inspectoratului Școlar al Sectorului 1-Inspector Luana Grigore, Atașatului Cultural al Ambasadei Cehiei din București-domnul Vit Prudil, Agenției de Turism Travis-domnul Cristian Petrescu, revistei Terra și nu în ultimul rând părinților pentru buna colaborare.

 

Alte ştiri
© Colegiul Virgil Madgearu 2008-2015